Suflet visator

V-am mai zis ca oamenii din familia mea, cel putin cei pe partea materna, au un umor absolut morbid? Pe care l-am mostenit, desigur. Vreo doua zile, in capatul strazii la mine, a zacut o pisica moarta, motiv pentru care doua zile am ocolit acea zona, pentru ca nu suportam sa o vad. Am iesit cu mama din bloc sa mergem sa cumparam draperii (btw, le-am luat, sunt rosii- nu ma intrebati de ce rosii- si foarte frumoase) si dam peste pisica moarta. Mie mi se inmoaie picioarele, zic "bagami-as, am uitat sa o ocolesc." "Hai, ca la intoarcere o ocolim", zice mama. Bineinteles ca am uitat. Ajungand in capatul strazii, ma crispez la gandul ca o voi vedea din nou. Dar disparuse. Eu: unde e pisica moarta? Mama: s-o fi ridicat si a plecat. Eu: a zis "la naiba, mi-am mai pierdut o viata, ma duc sa le traiesc pe cele ramase" Si am mers mai departe (si la propriu, si la figurat) de parca am fi zis "azi e vineri". Ca in bancurile alea cu doua vaci ca...

#intamplare 1: urc eu in autobuz pe la usa din fata (ceea ce urasc si nu fac niciodata, nu ma intrebati de ce am urcat pe acolo) si imi gasesc un loc oarecum confortabil in picioare, ma tin cu o mana de bara orizontala si cu cealalta mana de bara verticala. Si da, era nevoie sa ma tin cu ambele maini, pentru ca soferii de pe 226 conduc ca naiba, iti amesteca gandurile si micul dejun din stomac. Si se aseaza langa mine o stimabila doamna care incepe sa ma impinga subtil. Isi pune mana deasupra mainii mele, pe bara, si preseaza, in timp ce isi lasa o mare parte din greutate pe mine. Eu, incerc sa ma dau mai incoplo, si ma dau, si ma dau, pana nu mai am unde sa ma dau. Cantaresc variantele: daca ii spun sa nu ma mai impinga, o sa faca scandal, cum ca ea nu ma impingea si n-am chef. Daca o imping si eu, o sa faca scandal ca de ce o imping. Sa merg facuta sandvis pana la Romana nu pot, ca e drum lung si claustrofobia e mare. Deci incerc sa nu ma mai dau la o parte niciun milimetru, nu o im...

Cam asa sunt eu acum. Uneori ma bate un gand absolut malefic sa scriu ceva naspa pe blog. Dar naspa rau, sa ii vad pe toti cum iau foc. Apoi ma calmez si-mi vad de treaba mea. Cainii latra, ursu' merge unde are el treaba.

De ceva timp tot vreau sa va povestesc o faza, dar ma iau cu altele si uit. Va amintiti ca v-am povestit mai demult ca am fost cu M. la spita l? Eh, acum am fost si la politie. Cu fata asta e imposibil sa te plictisesti, jur! Bai, si era acolo un politist cu fata de mafiot si cu un limbaj in ton cu aspectul. Oricat as fi incercat sa fiu serioasa, nah, ca un adult responsabil, ma bufnea rasul. Adica, pe bune, cum sa fii politist si sa zici "Daca vrei sa-l dai pa'goarna ii faci o plangere si l-ai ars pa' fraier!" sau "Daca te-au sechestrat, trebuia sa suni la 112, trimiteam niste patrule, si ii casapeau baietii mei nitel!" Stati linistiti, nimeni nu a fost sehcestrat, e o chestie scoasa din context, pentru ca nu are relevanta. Nu e nevoie sa o sunati pe mama ca n-am fost cuminte. Ah, da, asta si faptul ca luna viitoare fac 26 de ani ar fi suficient ca sa n-o sunati pe mama ever. Sau vreo alta ruda.

Intr-un moment in care imi era absolut scarba de Romania, draga mea Maria a distribuit acest clip pe FB: Am zambit si mi-am dat seama ca Romania nu a fost mereu asa cum e astazi si ca poate, poate mai avem o sansa. Multumesc, Maria!

Pentru ceea ce urmeaza sa scriu acum, probabil multi vor arunca in mine cu oua. Nu-i nimic, pun de-o omleta. Am ajuns la trista concluzie ca in bloggingul si vloggingul din romanica noastra (cu r mic, uite asa, ca nu merita sa fie scrisa cu majuscula) este la fel ca in televiziune si ca peste tot: conteaza intr-un procent de 10% ce scoti pe gura si 90% pe cine pupi in cur. Sau nu, haideti sa ma exprim altfel: 10% din bloggari/vloggari merita sa fie cunoscuti si apreciati pentru ca au ceva de spus si stiu cum sa o spuna, au acel ceva care te atrage si te face sa ii citesti/asculti. Restul au pupat fundurile care trebuie. Daca ati vizualizat zeci de bloguri pline de greseli gramaticale si fara niciun strop de coerenta, stiti despre ce vorbesc. Daca va atacati, va atacati degeaba. Nu e vorba despre voi. E vorba despre altii. Am vazut multe bloguri bune, am cunoscut oameni minunati prin intermediul bloggingului, dar ce am vazut in ultimul timp mi-a lasat un gust amar. In urma cu ...