Postări

Se afișează postări din septembrie, 2011

Fericire

Imagine
Fericirea poate fi un ideal in care am fost pacaliti sa credem, dar pe care nu il putem atinge, sau, fericirea poate fi  ceea ce vrem noi sa fie. Atunci cand viata nu iti mai da motive de fericire, trebuie sa inventezi unele. Pentru ca altfel, nu ai mai avea motive nici ca sa traiesti si asta ar fi...naspa. Eu sunt fericita ca a venit toamna, desi toamna nu a fost niciodata pentru mine un motiv de bucurie. Toamna inseamna un sfarsit, dar sunt fericita ca e toamna pentru ca: Pot sa imi scot din dulap gecile pe care mi le-am cumparat anul trecut, dar nu am avut ocazia sa le port, ca s-a facut frig prea brusc. Daca e frig inseamna ca Happy al meu se va urca din nou in pat cu mine noaptea sa imi incalzeasca picioarele. Si cel mai important, daca toamna inseamna sfarsit, orice sfarsit e un nou inceput.

E gol

Imagine
E gol Timpul ce trece in fuga nebuna, Vuieste prin amintirea ce-o razbuna, Dar e gol. Locul in care stateai altadata, A ofilit ca o petala uscata Si e gol. Aerul ce-l respir, rece si amar, Imi vajaia cu furie, dar in zadar. Pentru ca e gol. Cerul senin, albastru si pal Ca un obiect arhetipal, E si el gol. Locul pastrat special pentru tine, Ce credeam ca mereu iti va apartine, Acum e gol. Drumul   ce-l faceam mereu cu sufletul tremurand, De emotie ca te voi revedea in curand, Acum e gol. In parcul tacut, inca se mai afla banca noastra, Domnind departarea ca o pasarea maiastra, Dar ce pacat, caci locul nostru cald, plin de amor, Acum e gol. Durerea ce ardea vie in sufletul meu, Ca o arma in mana unui zmeu, A lasat in urma un loc gol. Totul e un gol, desertic, uscat, De parca nimic nu a existat. Totul e sterp, lipsit de suflu si de sens Si ma intreb: a fost real acest Univers?

M-a vrajit o stea

Imagine
Nostalgia verii a ramas, Frumoasa amintire fara glas, Doar chipul tau Ce vantul rau Il spulbera cu fiecare pas. *** Fiindca m-a vrajit o stea Ce mi-a dat lumina in noaptea mea. *** Astept din nou acum in ceas de seara Iubirii mele steaua sa-i apara, Dar ea s-a dus Si a apus Lasandu-mi amintirea dintr-o vara. Ca nici eu nu puteam sa zic mai bine.

Sfarsitul nu-i aici

Imagine
Când necazuri te doboară Şi prieteni n-ai să-i strigi, Ţine minte sfârşitul nu-i aici. *** Când oprit la o răscruce, Drumul nu ştii să-l prezici, Ţine minte sfârşitul nu-i aici. *** Când nu mai ai nici vise Şi nu ştii cum să te ridici, Ţine minte sfârşitul nu-i aici.

Merita?

Imagine
In lumea asta caineasca, toti se mananca intre ei fara exceptii. Si ce trebuie sa faci cand traiesti printre lupi? Exact, sa urli ca ei. Sa iti ataci adversarul cand se intoarce cu spatele, sa ii dai in cap cand e vulnerabil, sa profiti de slabiciunea lui in propriul avantaj, sa traiesti dupa deviza "Scopul scuza mijloacele." Societatea noastra e o epava, astfel incat cei mai josnici oameni si de cea mai proasta speta o conduc. Cei care ar trebui sa fie marginalizati, cei imorali, ii marginalizeaza pe cei care mai au inca principii etice. Tot ce intra in categoria "jigodie" avanseaza rapid pe scara sociala, iar tot ceea ce tine de principii este dat uitarii. Nu mai exista bunatate, exista doar slabiciune, nu mai vorbim despre oameni buni, ci doar despre oameni fraieri care pot fi exploatati. Eu am fost tot timpul un om cu principii, chiar daca in unele circumstante s-a intamplat sa le incalc pe unele dintre ele, de cele mai multe ori am regretat dupa aceea. Eu am fo

M-am saturat sa traiesc printre oameni

Imagine
Sunt unii oameni carora nu le e de ajuns sa isi coordoneze propria viata, trebuie sa ia decizii si in ceea ce ii priveste pe ceilalti. Sunt unii oameni care se cred atat de destepti incat sa ia decizii pentru altii, indiferent daca acei "altii" sunt capabili si ei sa isi decida propria viata. Sunt unii oameni atat de plini de ei incat cred ca trebuie sa se opreasca pentru a corecta gresile altora, chiar daca acei oameni nu sunt de acord. Sunt unii oameni...imposibili. Si asa m-am saturat de ei...

Nu stie iarna sa se indure de noi copacii fara padure...

Imagine

A venit toamna

Imagine
A venit, a venit toamna... Acum ceva vreme, pentru mine toamna era motiv de bucurie. Insemna reinceperea scolii, revederea colegilor, noi idei nebunesti de a ne petrece vremea, prietenii reluate si asa mai departe. De cand am terminat liceul insa, toamna mi-a dat sentimentul de final, de fiecare data. Desi am avut alta scoala, alti colegi pe care sa ii revad, alte teluri. Nimic nu mai e la fel. Si anul asta, mai mult decat oricand, stiu ca toamna inseamna final. Prea multe lucruri s-au terminat brusc in astea 11 zile ca sa pot crede in coincidenta. Dar nu are cum sa imi para rau, pentru ca stiu , deasemenea, ca orice sfarsit e un nou inceput. Speranta de toamna Frunze firave, batute de vant Suiera incet propriu cant, Asteapta ca timpul sa apuna Si sa apara prima bruma. Fiecare clipa ce trece, Aduce aproape anotimpul rece. Frunzele ingalbenesc treptat Si cad pe pamantul uscat. Privesc lumea, privesc zarea, In urma lor va ramane uitarea. Isi asteapta sfasitul fara regrete, Stiu ca vor

Cele 9 vieti ale lui Chloe King

Imagine
Chloe isi dorea ca aniversarea de 16 ani sa aduca o schimbare in viata ei. Mi-am dorit ca lucrurile sa fie diferite...Vreau sa imi asum un risc...Sa fac ceva special, sa ies in evidenta...Poate ca m-am saturat sa fiu fata cea cuminte. Vreau sa fac ceva periculos, diferit...sa nu fiu eu pentru o perioada. Si intr-un fel sau altul, dorinta i se indeplineste. Pentru ca in curand ea afla ca nu este umana, ci este o Mai, si nu orice Mai, ci Unificatoarea. Are auzul fin, viteza mai mare, puteri speciale...si noua vietii...care ii sunt puse in pericol. E un serial captivant, care impleteste latura realista cu cea fantasy, problemele adolescentei si intrigile cu partea fantastica a rasei Mai. Pe Skyler Samuels o stiu din "The Gates", unde a jucat foarte bine si asta a fost unul dintre motivele pentru care m-am apucat sa vad serialul.

Jurnalul unei prietenii

Imagine
Astazi a fost ziua amintirilor.  Mi-am amintit, printre altele, de o poveste pe care am scris-o in urma cu doi ani, si anume "Jurnalul unei prietenii". Nu e cine stie ce ca si mod de exprimare, eram la inceput, dar, ma rog, daca vreti sa o cititi o gasiti aici.

Inca o poezie

Imagine
M-a apucat frenezia poeziilor de la o vreme. Eu nu pot Eu nu pot sa cred vorbe marete in pustiu, Rostite intr-un apus portocaliu, Eu nu pot sa lupt la nesfarsit Cu ceva ce demult a pierit. Eu nu pot sa rad cand sufletul meu plange, Eu nu pot sa cred ca dragostea invinge, Eu nu pot uita ce-a fost nimicitor, Eu nu pot spera intr-un viitor uimitor. Eu nu pot sa sa cred in continuare Ca si pentru mine se va ivi o raza de soare. Eu nu pot sa sper la ceva ireal, Nu pot sa visez, cand traiesc in calvar. Eu nu pot, nu vreau, nu am putere Sa fac fata la atata durere. Nu pot sa rad, nu-mi pot dori nimic Cand din umbra ma privesc doi ochi de basilic. Eu nu pot sa surad la vederea unui inger Cand sufletul e mistuit de foc si fulger. Eu nu pot sa pictez albastre petale, Cand inima urla de neputinta si jale. Nu pot sa ma mint ca totul va fi bine, Cand Universul meu nu imi mai apartine. Eu nu pot sa mai merg pe drumul meu, Sau sa cred in existenta vreunui zeu. Eu nu pot sa ma ridic din prapastia adan

Citate

Imagine
Cateva citate de-ale lui Octavian Paler : Nu ştiu pentru cine scriu, dar ştiu de ce scriu. Scriu ca să mă justific. În ochii cui? Am spus-o deja, dar înfrunt ridicolul de a mai spune-o o dată: în ochii copilului care am fost. Îmi iubesc ţara atunci când nu mă uit la televizor şi când nu merg pe stradă. Una din prejudecăţile lumii noastre este de a pune eticheta, de a clasifica totul; oamenilor li se pare că au şi înţeles ceea ce au clasat. Pentru Pitagora sufletul avea forma pătrată. La vechii chinezi pătratul neînchis era simbolul infinitului. Mondrian şi-a petrecut douăzeci de ani din viaţă desenând pătrate. S-ar zice că Petraşcu a fost obsedat toată viaţa de o idee scumpă romanticilor: timpul apus vorbeşte neîntrebat. Cine se caută pe sine, găseşte lumea, cine caută lumea, se găseşte pe sine. Arta, s-a zis, este cel mai scurt drum de la un om la altul. Probabil, tot ea este şi cel mai scurt drum de la om la el însuşi. Loviturile vieţii nu sunt numai distructive, ci şi constructive;

Viata ca o sita

Imagine
Viata e ca o sita...care cerne si tot cerne. Cate persoane am cunoscut de-a lungul vietii? Greu de numarat. Cate au ramas in viata mea? Prea usor de numarat. Putini au ramas, restul s-au cernut. Cu sau fara voia mea. Dar ce ma fac daca sunt oameni pe care vroiam sa ii pastrez, dar au plecat si oameni de care vreau sa scap, dar de tin de mine ca scaiul? Pe ce principiu merge sita asta? Si mai sunt si acei oameni de care ma agat cu disperare, dar simt ca imi scapa printre degete.

Iti dai seama ca incepi sa imbatranesti atunci cand...

Imagine
Cand incepi o fraza cu "pe vremea mea". Cand auzi despre fostii colegi de liceu ca au copii. Cand il vezi pe Marian Ralea la TV si iti aduci aminte de piesa "Eu pot, eu sunt magician". Cand o vezi pe Dana Rogoz la TV si zici "uite-o pe Abramburica!". Cand primul tau mobil cantarea mai mult decat mini-laptopul pe care il ai acum. Cand vezi o caseta pt. casetofon si stii la ce foloseste. Cand ai prin casa jucarii de cand erai mic si realizezi ca sunt vechi de peste 20 de ani. Cand iti amintesti de "Lupul care a uitat proverbele", "Floarea-curcubeului" si "Tom degetel". Cand vorbesti cu prietenii despre "Viata cu Louie" si iti dai seama ca pustii de acum habar nu au ce e aia. Cand iti amintesti senzatia creata atunci cand se lipea metalul rece al cheii de la gat de pielea ta.