ROM

Ma uimesc eforturile astora de a invia ciocolata ROM. Fac tot felul de sortimente, cu biscuit, cu lapte, inghetata, etc.
Cine mai mananca astazi ROM?
Pustii din generatia 2000 au chestii mult mai bune pe care pot sa le manance, iar noua, astia din 80-90, ROM ne aminteste de o copilarie comunista sau post-comunista, unde pe langa ciocolata asta, mai aveam Eugenia, sucul Tec, guma Turbo si Bonibon. Si cam atat.
Daca strategia lor de marketing e sa faca apel la nostalgie si amintiri din copilarie, e slaba din start. Cine vrea sa isi aminteasca de lipsurile copilariei, de iernile in care dormeau cu caciula in cap, ca nu era caldura, in care singurele banane pe care le vedeau, si aleaa din an in paste, erau cele verzi, si le mancau asa? Cine vrea sa isi aminteasca de cozile interminabile la care stateau cu parintii sau bunicii si de toate lipsurile unei copilarii traumatizate?
Nu zic, copilaria noastra a avut multe lucruri bune. A fost o copilarie in care legam prietenii adevarate, nu pe facebook, in care jucam fotbal si volei si toate nebuniile fizic, nu pe telefon, in care mergeam la tara si mancam rosia rupta direct din vrej sau fructa luata direct din pom. A fost copilaria cu haine rupte la "Frunza" si la catarat in copaci, a fost copilaria iubirii cu cainii maidanezi.
Dar pe mine ciocolata ROM ma duce cu gandul la lipsurile copilariei mele, nu la plusurile ei. Asa cum nu vreau sa mai vad cat mai traiesc in fata ochilor Eugenia, nu voi mai manca ROM.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Pãrându-mi rãu de adolescenţã