Plutind pe valurile vieţii, Amintirea ta mã înfioarã; Ȋntr-un ocean de mãreţii, Credeam cã nimic nu ne doboarã. Dar, iatã-l, rãsãrind din neant, Obstacolul indestructibil ca o stâncã, Precum un iceberg fascinant, Ce ne scufundã în marea adâncã. Dezastrul iminent s-a produs. Precum Titanicul scufundat în ape tulburi Spre alte lumi ne-a condus, Coborând, încet, în amintiri.