Suflet visator

De Valentine's day i-am luat flori mamei mele. "Pentru ca o iubesc, gen." Am plans mult la "The vampire diaries" si  "Grey's anatomy". Am spus impreuna cu Caroline "nu sunt pregatita" si impreuna cu April "nu e drept". Am stat toata ziua in casa, deci am fost scutita de inimioare rosii si roz si fluturasi si "rozomovisme" d-astea. Si m-am amuzat citind asta: Si cu toate ca nu sunt sarbatoresc nimic pe 14 februarie, am profitat de reducerea de Valentine's de pe foodpanda si mi-am comandat niste mancare chinezeasca. Am avut cateva intrebari existentiale de genul "incotro ma indrept" si "care imi sunt adevaratii prieteni", dar mi-a trecut. Apoi am ascultat melodia asta: Şi sunt momente Şi chiar şi zile În care bei chiar dacă ştii că iei pastile,  În care ciocolata distruge-orice dietă,  În care pe la 12 noaptea-ţi place ceaiul cu cotlete,  În care vrei să dormi şi luni şi marţi pîn...

Dezamagirea te pocneste uneori cand ti-e lumea mai draga. Si, mama, ce mana grea are! Ma simt ca la 15 ani, cand investeam totul intr-o prietenie, apoi eram distrusa cand se sfarsea. Dar nu e vorba numai de sfarsit. E vorba de faptul ca iti pui increderea in niste oameni, ai sentimente pentru ei, iar ei isi bat joc. Si afli ca i-ai investit cu niste calitati pe care nu le-au avut niciodata. Pacat. -Esti suparata? -Nu. -Hai ma, ca esti suparata. -Nu sunt suparata. Sunt ranita, am spus dupa ce a iesit din incapere. E o diferenta. Doare mai tare. ...so imagine my disappointment when I wake up (...) and discover that you are no more than… ordinary! What happened to you?! – Ellis Grey, Grey’s Anatomy Si, Jenna, inca imi mai vine sa plang cand ascult melodia asta:

Piesa asta... ...si amintirile din spatele ei. Piesa asta... ...si lacrimile varsate in timp ce o ascultam. Iar la final, piesa asta... ...si toata povestea din spatele ei. Uneori mi-e dor. Uneori uit, alteori imi amintesc. Niciodata nu te voi uri. Dar nici nu te voi mai iubi.

In timp ce ma uitam la un clip de pe FB, cu multi catei care se jucau intr-o piscina, mi-am amintit de verile mele la tara cu Happy. Pe vremea cand traia mamaie, eram binevenita la tara oricand, sa stau oricat vreau. Si, cu toate ca pentru oricine dorea sa o asculte, spunea clar ca nu tolereaza cainii in casa, mamaie ma primea cu Happy. Si nu il certa cand il vedea stand in varful patului. Imi amintesc de o vara, aveam vreo 18-19 ani cred, oricum, eram prin liceu. Am mers la tara cu mama si Happy, iar catelul meu s-a prins rapid cam ce ar trebui sa faca un caine de curte: 1. nu face in curte, chiar daca are acolo pamant si pomi, adica zona numa' buna de facut pipi. 2.latra la tot ce misca pe drum. 3. daca nu vrei sa fii alergat cu aracu' nu trata gainile ca pe o jucarie personala. 4. daca o baba prietena cu mamaie intra in curte cu un bat, ea chiar il va folosi , asa ca mai bine fugi! Am crezut ca daca stau cu Happy la tara voi scapa de plimbare. Gresit. De doua ori pe ...

A fost despre alegeri. Intre M. si S. Intre M. si C&A. Ma simt prinsa cu ușa rău. Am mai zis-o pe FB, o zic si aici: femeile sunt nebune! Rau! Sunt geloase si răutăcioase si paranoice.