Viata ca un castel din carti de joc


Ma simt ca si cum as construi un castel din carti de joc.
Viitorul e fragil si nesigur, iar urmatoarea miscare poate ruina totul.
As vrea sa stiu care este acea mutare caree va distruge totul, ca sa o pot evita. 
Daca daca as sti, nu ar mai avea farmec, nu?
Imi amintesc de Cei trei purcelusi.
 Daca o sa sufle vantul si o sa distruga totul?

Comentarii

Crisa a spus…
Si daca ce? e super sa o iei de la capat. sigur, e greu, dar e bine sa fii fearless...
sau poti juca inteligent si stresat... nu cred ca ar trebui totul luat asa in serios. Ma gandesc ca daca inca suntem in viata si perfect sanatosi, putem face orice...
16 martie 2012 la 09:21
Ramona a spus…
E super sa o iei de la capat...dar daca nu ai cum sa o iei de la capat?Si daca de deciziile mele depind mai multe persoane?Stii cum poti distruge viata cuiva in cateva secunde fara ca macar sa iti dai seama?
16 martie 2012 la 09:39
jacqlineveve a spus…
Hei!
Am dat startul primului meu concurs sponsorizat de libraria online Libris, unde poti castiga vol. Divergent de Veronica Roth.
Te astept sa participi la http://jacqlineveve.wordpress.com/2012/03/15/concurs-libris/ :)
20 martie 2012 la 15:26
Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

A fost odata ca niciodata...

...au fost 3 catei: Happy, Roxy si Codita. Vecini de cartier si chiar de bloc 2 dintre ei, se latrau de fiecare data cand se vedeau. Mai spre batranete, se ignorau doar. Happy a fost primul care a pierdut lupta cu viata. A fost inmormantat la tara, un loc pe care il iubea, printre flori. La scurt timp s-a dus si Roxy. Mai ramasese Codita, batran si bolnav de ciroza. S-a sti s si el zilele trecute. Sper sa se intalneasca si sa se imprieteneasca acolo sus, pentru ca noi, stapanii indurerati, sa stim ca nu sunt singuri, ci se au unul pe celalalt. Maine s-ar fi implinit 17 ani de cand il am pe Happy in viata mea...dar nu a fost sa fie...
Citiți mai multe

P.S. Te iubesc

Imagine
Recenzie scrisa in cadrul campaniei vALLuntar,  iniţiată de Grupul Editorial ALL, cu sprijinul ROMSILVA. p.s. Te iubesc de Cecelia Ahern Gerry nu era doar soţul lui Holly.Era sensul ei în viaţã, era motivul pentru care se trezea dimineaţa. Holly nu s-a dus la colegiu, ca sã petreacã mai mult timp cu Gerry, nu a vrut sã îşi construiascã o carierã, pentru cã tot ce îşi dorea era sã vinã ora 6 şi sã ajungã acasã, la Gerry. Sã îi fie soţie era pentru ea o slujbã cu normã întreagã, era tot ce îşi dorea şi o fãcea fericitã. Nu doar cã îl iubea pe Gerry, era dependentã de el. Gerry era pentru ea lumina care o cãlãuzea în viaţã. Dar ce-i de fãcut când lumina se stinge şi rãmâi singur în întuneric? Când sensul vieţii tale nu mai existã, de ce sã mai trãieşti? Când temelia vieţii tale, stâlpul care susţinea tot ce ai construit se prãbuşeşte, ce rãmâne de fãcut? Gerrt ştia cã va muri şi mai ştia şi cât de greu îi va fi lui Holly, aşa cã a lãsat un set de scrisori pentru ea. E...
Citiți mai multe

Originalitate?

Imagine
Tot mai des ȋmi trece pe la urechi termenul de originalitate, rostit in diverse contexte. De la idei, caractere şi stiluri de viaţa, la “nu mã uit la serialul X, pentru cã se uita toatã lumea şi eu sunt originalã.” Ştiţi cã, cel puţin teoretic, suntem toţi oameni, avem cam aceleaşi nevoi (Freud le reduce la douã: sexualã şi de agresivitate) şi trãim ȋntr-o societate, supuşi unor jeguri reguli? Cu cȃt te strofoci mai mult sã fii original, cu atȃt mai mult avansezi spre prãpastia penibilului şi o sã cazi fix ȋn ea. Originalitatea e overrated: sã ȋncerci sã fii original, adicã sã respingi lucruri care le plac şi altora, doar ca sã nu fii ca ei, sã adopţi idei şi atitudini care nu te caracterizeazã, doar pentru cã sunt diferite, este, cum spunea un personaj, din “Divergent” (cred): ca şi cum ai trece o cãmilã prin urechile acului: dificil, dureros, şi nefolositor ȋn process. Ȋn momentul ȋn care te-ai gȃndit sã fii original, ai pierdut deja o parte din originalitate ş...
Citiți mai multe