Hello, trezirea, sunt OM!

De ce simt oamenii in mod constant si absolut enervant nevoia sa catalogheze, sa eticheteze, sa imparta in categorii si sa judece?
Nu ma refer la genul de judecata morala, nu neaparat, desi e si aia prezenta in cel putin 70% din cazuri.

Vorbesc acum de ideile de genul "Te comporti asa, deci esti asa." sau "Esti asa, deci te vei comporta asa."

Chestiile de genul "Nu vorbesti, deci esti timid."

Te-ai gandit ca poate nu am nimic de spus? Sau poate trec printr-o perioada mai naspa? Sau poate am amigdalele inflamate? 

Oamenii adora sa traga concluzii, li se pare securizant sa aibe niste poteci bine definite pe care sa le urmeze in relatiile cu ceilalti.

Eu inteleg ca atunci cand ai un etalon, oamenii sunt mai simplu de inteles, dar catalogandu-i si disecandu-le personalitatea, ai pierdut 50% din felul lor de a fi, din unicitatea, naturaletea si spontaneitatea lor.

Cartea asta, spre exemplu. Are niste chestionare (cu un grad destul de mare de transparenta, dar dat fiind ca nu se adreseaza psihologilor, sa spunem ca ar merge) care te indreapta spre anumite tipuri de personalitate, care se combina intre ele.

Si cica te ajuta sa te cunosti mai bine. Poate pe unii ii ajuta, dar mie mi s-a parut o pierdere de timp.

Esti introvertit sau extravertit? Senzorial sau Intuitiv? Reflexiv sau Afectiv? Judecativ sau Perceptiv?

Eu sunt Ramona, draga Renee Baron, si sunt absolut ambivalenta, unica si adaptabila. Eu nu pot fi catalogata. Cel mult, pot fi catalogata azi, aici si acum. Maine, intr-o situatie diferita, voi fi altfel.

Mult timp am crezut ca sunt introvertita. Nu stiu nici acum daca sunt sau nu, dar de ce ar trebui sa aflu?

Unele chestionare spun ca sunt introvertita, altfele ca sunt extravertita, altele ma plaseaza la mijloc.

Pe cuvant ca trebuia sa imi scriu lucrarea de licenta despre OM in UNICITATEA lui si despre inutilitatea chestionarelor.

Personalitatea umana cuprinde atat de multe variabile, ca te ia durerea de cap. Iar despre ce nu vorbesc psihologii ar fi durerea, care te impiedica sa manifesti un temperament, si curajul, daca te face sa scoti de la naftalina comportamente de care nu te credeai in stare. Uneori, curajul merge mana-n mana cu furia, cu regretul, si chiar cu durerea.

Eh, ar fi multe de zis, dar ma opresc aici. Ma duc sa fac niste cornete din paginile cartii asteia si sa scuip coji de seminte in ele.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Proba 23. Tehnologia Philips, la picioarele tale

Proba 15. Cu sculele electrice potrivite, si tu poti fi un mester priceput!

Pãrându-mi rãu de adolescenţã