Proba 28. Doina, o vedeta la tine in poseta!

Una dintre întrebãrile pe care mi le pun foarte des în ultimul timp şi care mã frãmântã este “Când trece timpul?”. Derivatã de aici mai e şi întrebarea: “Când cresc copiii?”.

Ȋmi amintesc de zilele în care nepotã’miu era cât mâna mea, şi mã plimbam cu el prin casã pentru cã avea colici, iar acum mai are un an şi ceva şi merge la şcoalã. Dar de nepoatã ce sã mai zic? Parcã ieri imi tremurau stixurile, când mi-a pus-o varã-mea pentru prima datã în braţe, pentru cã nu mai ţinusem pânã atunci un bebeluş.

Acum are 10 ani şi e deja o micã domnişoarã. A început sã o preocupe felul în care aratã, îşi cumpãrã creme şi parfumuri, poate şi ea sã vorbeascã “lucruri de fete”.

A trimis-o maicã-sa la mine, sã discute “lucruri de fete” cu cineva puţin mai apropiat de vârsta ei. Mi-a examinat hainele din şifonier, genţile, încãlţãmintea, încercând sã îşi contureze un sti propriu.

Mi-a încercat cremele, fardurile şi toate nebuniile mele de îngrijire pentru ten.

I-a plãcut o geantã de-a mea şi i-am fãcut-o cadou, şi cum se spune cã o geantã nu se dãruieşte niciodatã singurã, i-am pus o cutiuţã de cremã Doina în ea.

-Uite ceva care te va face sã fii mereu fermecãtoare, i-am spus.

-Asta? Pãi din asta avea şi Ma.

(Ca o parantezã, observ cã Ma, bunica mea şi strãbunica nepoţeilor mei, este mai vie aici, pe blog, decât era în realitate, atunci când trãia.)

-Pãi da, zic. Și ce-i cu asta?

-E de…femei bãtrâne, zice ea.

Zâmbesc.

-Uitã-te la mine, arãt bãtrânã?

-Nu.

-Pãi, folosesc laptele Doina de când mã ştiu. Dacã un produs a fost folosit de atâtea generaţii la rând, ce îţi spune asta?

-Cã e pentru toate vâstele? zice ea.

-Da, şi asta, dar şi cã este un  produs foarte bun, capabil sã satisfacã şi cererile bunicii, care stãtea toatã ziua afarã, cu faţã în bãtaia vântului, şi cu o mare nevoie de a fi hidratatã, şi a noastrã, tinerii pe zi ce trece mai fiţoşi.

-Eu nu sunt fiţoasã, spune ea, dându-şi pãrul lung, şaten-blond pe spate, într-o manierã teatralã, a la Hanna Montana.

-Sigur cã nu, spun, stãpânindu-mi cu greu râsul. Uite ce e: încearc-o! Dacã nu îţi place, sã vii sã îmi spui.

-Bine. Ce marcã e crema asta?

Mã stãpânesc cu greu sã nu îmi dau ochii peste cap.

-Este de la Farmec, în colaborare cu KREM.

-Mama ne dã cu ulei pentru plajã de la Farmec, zice ea aproape mândrã. Am citit pe etichetã.

-Vezi? Ȋncearcã tu crema şi nu mai fi aşa scepticã.

-Bine. Aaa, Ramona?

-Da.

-Ce înseamnã scepticã?

Articol scris in cadrul concursului SuperBlog 2013
Fotografii din arhiva personala.