Pentru ca viata e plina de cacat si tu esti plina de viata

"Nu stiu ce cacat sa iti mai zic!" Asta mi-a scris pe facebook S. in seara asta, in stilul ei total sincer. Si am inteles ce a vrut sa zica, pentru ca era vorba de un subiect mega-disputat caruia nu ii gasesc nicio solutie de ani de zile. Si nu m-am suparat pe ea, pentru ca si eu sunt ceva de genul "Nu stiu ce cacat sa mai fac!".

Dar cand am citit ce mi-a scris, primul meu gand a fost: "M. ar fi stiut! Ea ar fi stiut exact ce sa imi spuna ca sa ma faca sa ma simt mai bine, asta dupa ce m-ar fi ascultat cu aceeasi rabdare, vorbind despre acelasi subiect despre care vorbesc de ani de zile."
Ea ar fi stiut sa imi sterga lacrimile, chiar daca e la zeci de kilometri distanta. Si primul meu gand a fost sa o sun. Un gand total egoist, in ciuda a ceea ce a facut ea. Pentru ca as fi sunat-o pentru ca am nevoie de ea, chiar daca eu nu am fost acolo cand a avut nevoie de mine.
Si inca ma gandesc serios sa trec peste tot ce a facut, nu pentru ca simt cu adevarat ca am iertat-o, ci pentru ca am nevoie disperata de ea. Si asta e aiurea din atat de multe motive...
Si. S zice ca ii vina sa planga pentru mine. Si asta ma atinge. Si iar ma gandesc la M., ea ar fi injurat ca la usa cortului.
Si asta e momentul ala in care vreau sa fug departe, acolo unde cacaturi de genul asta nu imi pot face rau, oricat de imatur ar suna asta.

As vrea sa traiesc intr-un Univers paralel, unde M. este inca prietena mea cea mai buna, iar in acest moment stam impreuna pe plaja in Vama si ne uitam dupa tipi misto. Dar oricat as visa la asta, Universul asta plin de cacat e cel in care traiesc, si asa cum ii spuneam si Jennei astazi, trebuie sa inveti sa faci deal cu ce ai. Cand lucrurile nu pot fi schimbate, te descurci cu ce ai.
Asa cum voi face si eu...

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Proba 23. Tehnologia Philips, la picioarele tale

Imagine
Dicţionar de electrocasnice şi expresii sau Lucrurile fãrã de care nu pot trãi Filtru de cafea: acel obiect pe care îl vãd rar, pentru cã cel mai des îl utilizez cu ochii închişi de somn. Frigider : cuvânt ce provine din stomaticescul “mi-e foame” şi  este casa bunãtãţilor. Atunci când casa bunãtãţilor e goalã, şoarecii joacã pe masã. În acest caz şoarecele fiind livratorul de pizza. Aspirator : varianta scurtã a expresiei “mama, îmi faci şi mie curat în camera?” sursa Maşinã de spãlat : acel aparat de spãlat genţi, poşete şi pantofi. Probabil şi haine. sursa Oferteelectrocasnice :  veste bunã şi motiv pentru a achiziţiona un cuptor cu microunde şi un prãjitor de pâine. sursa  Robot de bucãtãrie : un robot care bucãtãreşte, nu? Nu? Grãtar : obiect des utilizat împreunã cu expresia ”de azi am intrat la regim!” sursa Fier de cãlcat : Obiect bun la casa omului, folosit pentru a întinde şi netezi haine. Uneori şi pã
Citiți mai multe

Proba 15. Cu sculele electrice potrivite, si tu poti fi un mester priceput!

Imagine
De când mã ştiu, am iubit natura. Unii îşi doresc vile, lux şi nşpe mii de plasme. Eu vreau o cabanã de lemn pe un deal, o grãdinã cu de toate şi mulţi copaci. Oamenii au uitat importanţa copacilor, eu nu. Fotografie din arhiva personala  În urmã cu aproape zece ani am plantat un stejar la ţarã şi eram atât de încântatã, de ziceai cã am luat Nobelul. Era o nuieluşã atât de fragilã, încât pãrea cã orice vânt îl poate rupe. Îi puneam apã şi vorbeam cu el: “sã te faci mare şi frumos, sã faci umbra în curte!”. Când eram mica, o ajutam pe bunica la treburi prin curte: dãdeam de mâncare la pui, sãpam florile cu sãpãliga, iar când se culegea via eram prima. O boabã mergea în coş, una în stomac. Când nu fãceam diverse treburi în curte, mã urcam în copaci, îmi juleam genunchii, înotam în Argeş, alergam, îmi juleam din nou  genunchii, dar eram tot timpul cu zâmbetul pe buze. Una dintre activitãţile mele preferate era sã merg desculţã pe pãmântul proaspât arat. Masaj la tãlpi mai
Citiți mai multe

Pãrându-mi rãu de adolescenţã

Imagine
Era o dung ă alb ă pe atunci r ă v ăş it ă în piezi ş dinspre arbori spre trotuare. Noi treceam alunecând pa ş ii no ş tri atingând clipele r ă t ă citoare. O, erai un om frumos, ş i sub ţ ire, foarte palid!… Printre ochii t ă i curgea un m ă nunchi de aripi albe, parc ă cineva pe sus cu o coas ă retezase din spinarea lui Iisus aripe melodioase… tu treceai mânjit pe aripi ş i cu pene ş i cu fulgi. Unde e ş ti tu cel de-atuncea unde fugi? Nichita Stãnescu- Pãrându-mi rãu de adolescen ţ ã Ȋ mi aduc aminte…Pe vremea aia, puteam alege sã fiu orice. Oricine. Mã complãceam ȋ n “nu ş tiu cine sunt, nu ş tiu ce vreau, nu ş tiu de ce trãiesc” pentru cã era o atitudine care mã atrãgea, atât, care ȋ mi sporea farmecul personal. Mã jucam cu toate chestiile dark, care pe ceilal ţ i ȋ i speriau de moarte. Eram mai liber ca acum. Acum nu pot fi decât eu. Deja mi-am desenat ni ş te coordonate, nu ş tiu dacã mai pot fi oricine mi-a ş propune.
Citiți mai multe