Sunt anesteziata

The Best of Tumblr Blog - 1000notes.comSunt anesteziata. Emotional vorbind. Si nu stiu de ce. E ca atunci cand bei un pahar de alcool ca sa uiti, ca sa nu iti mai pese. Uneori functioneaza. Cam asa ma simt. Cu exceptia faptului ca nu am mai baut alcool de o gramada vreme.
Cea care a fost pe vremuri cea mai buna prietena a mea ma ataca pe toate fronturile. Ca asta stiu unii oameni sa faca: daca nu e cu plus, atunci sa fie cu minus. Stiu cum e cand nu reusesti sa gasesti echilibrul si pici dintr-o extrema in alta. Am fost acolo.
Mda, si a scos toate armele, e in pozitie de atac, si se dueleaza...nu stiu cu cine, dar cu mine sigur nu. Pentru ca eu sunt anesteziata si nu raspund in niciun fel. Chestia tragic-comica e ca nici nu ma afecteaza prea tare. Poate pentru ca o cunosc prea bine si stiu de ce face ce face. Stiu ce gandeste, cum se simte. Daca m-as chinui putin, probabil as intui urmatorul ei pas. Dar nu o fac. Nu ma gandesc. Pentru ca sunt a-n-e-s-t-e-z-i-a-t-a.
Oh, si mai e si barfa. Nu din partea lui M. Cred ca daca ar deschide gura sa spuna vreun secret de-al meu as calca-o pe cap. Dar nu o va face, pentru ca ii e frica de mine. Stiu mai multe secrete despre ea decat stie ea despre mine. Doamne, ma simt ca in clasa a doua, cand ma certam cu colega de banca si ma ameninta ca imi spune secretele, care erau ca imi place de un coleg si ca nu mi-am facut tema la mate.
Asa, barfele. Cand imi povestea S. ca incearca sa ramana indiferenta la barfe, nu prea intelegeam cum poate. Adica, pe ea o afectau, fierbea in interior, dar nu manifesta nimic. Nu as face asta, pentru sanatate mea psihica, nu am innebunit sa tin atata frustrare in interior, stiind cat rau poate face.
Dar acum, fiind in locul ei, nu imi pasa. Fara prefacatorie, fara falsa indiferenta. ANESTEZIATA.
Ma intreb daca starea asta de anestezie o sa imi treaca si tot ce am tinut in interior fara sa stiu va iesi la suprafata inzecit, sau e noul meu caracter.
Sper sa fie noul meu fel de a fi, pentru ca damn, i love it!


Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

P.S. Te iubesc

Imagine
Recenzie scrisa in cadrul campaniei vALLuntar,  iniţiată de Grupul Editorial ALL, cu sprijinul ROMSILVA. p.s. Te iubesc de Cecelia Ahern Gerry nu era doar soţul lui Holly.Era sensul ei în viaţã, era motivul pentru care se trezea dimineaţa. Holly nu s-a dus la colegiu, ca sã petreacã mai mult timp cu Gerry, nu a vrut sã îşi construiascã o carierã, pentru cã tot ce îşi dorea era sã vinã ora 6 şi sã ajungã acasã, la Gerry. Sã îi fie soţie era pentru ea o slujbã cu normã întreagã, era tot ce îşi dorea şi o fãcea fericitã. Nu doar cã îl iubea pe Gerry, era dependentã de el. Gerry era pentru ea lumina care o cãlãuzea în viaţã. Dar ce-i de fãcut când lumina se stinge şi rãmâi singur în întuneric? Când sensul vieţii tale nu mai existã, de ce sã mai trãieşti? Când temelia vieţii tale, stâlpul care susţinea tot ce ai construit se prãbuşeşte, ce rãmâne de fãcut? Gerrt ştia cã va muri şi mai ştia şi cât de greu îi va fi lui Holly, aşa cã a lãsat un set de scrisori pentru ea. E...
Citiți mai multe

A doua recenzie in cadrul campaniei vALLuntar

Imagine
Recenzie scrisa in cadrul campaniei vALLuntar,  iniţiată de Grupul Editorial ALL, cu sprijinul ROMSILVA. "Cheia" de Simon Toyne Câţi dintre noi nu ne-am pus întrebãri despre divinitate? Câţi nu ne-am întrebat de unde venim şi unde ne ducem, sau, şi mai important: de ce? Eu sper cã voi, cititorii mei, v-aţi întrebat asta, şi nu o data, ci de zeci de ori. Nu conteazã dacã nu aţi ajuns la niciun rãspuns, întrebarea face totul. Cred cã nu sunt singura care e supãratã pe Bisericã şi nu o mai ascultã când spune “Fiţi umili şi darnici…în timp ce noi, preoţii, avem vile şi BMV-uri.” Când a apãrut pentru prima data “Codul lui DaVinci”, lumea a explodat. De ce? Pentru cã avea sens. Pentru cã ne rãspundea la întrebãri, într-o mãsurã. Pentru cã avem nevoie de rãspunsuri, de rãspunsuri care sã se lege, şi pentru cã ne-am sãturat de mantra “crede şi nu cerceta”. Pentru cã mintea omului inteligent vrea sã descopere cerul şi ce e dincolo de el. Simon Toyne ne hrãneşte nevo...
Citiți mai multe

Viața și moartea se împletesc încet, iar ceasul nostru sună neîncetat pentru a ne demonstra propria-i putere.-citat by Miku

De ce e moartea subiect tabu? Oamenilor le e frica sa pronunte cuvantul. Bunica mea a murit. Nu e ceva neobisnuit. Vorba Biancai: bunicii mor. E o realitate. De ce ne invartim dupa deget si ne cacam atata pe noi? Da, e dureros, da, e greu, da, e o perioada in care nu mai stiu exact cine sunt, sau de ce, sau ce ar trebui sa fac. Dar sunt tot eu, aceeasi care eram acum un an, cand bunica era sanatoasa, aceeasi care eram saptamana  trecuta, cand era bolnava si eu o ingrijeam. Nu e ca si cum m-as fi transformat in portelan dintr-o data. Da, sunt mai impulsiva, nu mai am energie sa imi controlez toate pornirile, toata energia mea e consumata de suferinta. Si de aici incerc sa realizez ca nu doar moartea e subiect tabu, ci si suferinta. Oamenii nu stiu cum sa se comporte sau ce sa spuna, sunt stanjeniti daca vorbesti despre asta, iar daca plangi, deja s-au pierdut. Oameni buni, sunt o persoana autentica. Ma arat exact cine sunt. Daca vreau sa plang, o sa plang. Dar nu va asteptati ...
Citiți mai multe