Proba 20. Deeply Yours

Era o toamnã târzie, un noiembrie care ar fi trebuit sã fie ploios şi deprimant era cãlduţ, iar soarele se încãpãţâna sã îşi facã prezenţa în fiecare zi.

Aleile parcului rãsunau de glasuri de copii, râsete şi veselie. Din când în când un biciclist trecea în vitezã, fãrã sã se abatã de la drumul lui. Pescãruşii se agitau pe deasupra lacului, raţele prindeau peşte, câinii se alergau dupã beţe, iar copiii râdeau. Nicunul din ei nu ştia sau poate nu îi pãsa cã frunzele roşiatice şi arãmii cad şi mor, iar friguroasa iarnã este la urmãtoarea cotiturã.

Vântul a bãtut dinspre lac şi atunci l-am simţit, ca într-un déjà vu. Parfumul  inconfundabil, uşor dulceag, atât de cunoscut. Miroasea ca aerul proaspãt a dimineţii, ce poartã arome de mãr, vanilie şi un strop de piper.

Şi l-am vãzut: pe malul lacului, se juca cu câinele. Atunci, toţi anii în care am fost separaţi s-au evaporat, iar sufletul meu a fost atras ca un magnet cãtre perechea lui. Nu contau certurile, nu contau lacrimile, nu conta nimic, eu eram a lui şi el al meu.

Dar orgoliul meu infinit nu ţinea cont de dorinţa sufletului, aşa cã m-am întors cu spatele. Câteva secunde mai târziu, am simţit un nãsuc rece şi umed în palmã. Câinele mã simţise, sau poate el mã vãzuse şi a trimis câinele la mine, nu voi şi niciodatã.

L-am mângâiat pe botic şi urechi, fãrã sã mã întorc. Apoi l-am simţit şi mai aproape. Se spune cã fiecare om are un parfum al sãu propriu, dar este cu adevãrat dificil sã îţi dai seama care sunt toate acele arome care alcãtuiesc întregul. Eu avusesem suficient timp sã fac asta. Trei ani, mai exact. Şi ştiam exact care sunt acele frânturi de arome care alcãtuiesc parfumul lui irezistibil: fructe, briza mãrii, scoarţã de copac, vanilie, piper: parfumul Enrique Iglesias şi un iz de tutun şi cafea.

-Domnişoarã, sper cã nu aveţi de gând sã îmi furaţi câinele!

I-am simţit zâmbetul din voce şi am înţeles cã nici pentru el nu contau certurile şi suferinţa din trecut. Mi-am şters lacrimile şi m-am întors.

-Depinde. Ce oferi ca recompensã?

-O cinã romanticã şi o noaptea în compania mea inegalabilã.

sursa

-O, dar câtã dãrnicie! Se pare cã nu am cum sã refuz.

Noaptea se lãsa peste parc. Raţele şi pescãruşii se bãgaserã la somn, copiii plecaserã acasã, doar doi nebuni se plimbau pe aleile pustii, încãrcate cu frunze, ţinându-se de mânã. Şi un câine care merge de la unul la atul, fericit cã i s-a întors “mãmica´acasã.

-You are my heart, my soul, my treasure, my today, my tomorrow, my everything!

-Deeply yours!