Doctorul personal al parului tau

Ȋncã de la începutul timpului, femeile au avut pãrul lung.  Zeiţele, reginele, personajele de poveste, toate aveau pãrul lung, iar frumuseţea unora dintre ele este descrisã bazându-se pe acest criteriu. Ȋn prezent, multe femei se tund scurt, se rad pe o parte sau chiar total.

Ȋnsã dacã am face un sondaj, majoritatea ar spune cã podoaba capilarã a unei femei influenţeazã farmecul acesteia.

Personal, de când eram mica şi îmi citea mama poveşti cu zâne şi prinţese, mi-am dorit sã am un pãr atât de lung încât sã calc pe el. Nu am reuşit niciodatã, desigur.

 Cu toate cã mã strãduiesc sã consum cât mai des fructe şi legume proaspete, care contribuie la sãnãtatea pãrului meu, vopsitul repetat îl degradeazã, vârfurile se tocesc, iar în final ajunge sã arate ca o mãturã.

Aşa iau dureroasa decizie de a ma tunde. Ȋn plus, coafeza mea are o problemã: se pare cã nu ştie ce sunt aceia centimetri, pentru cã se fiecare datã îmi taie din pãr dublu faţã de cât îi spun eu.

Pentru cã vine iarna şi frigul nu este prietenul pãrului meu, voi încerca un tratament intensiv de regenerare de la Farmec- Gerovital plant. Poate aşa voi reuşi sã am pãrul extrem de lung pe care l-am visat. Atunci probabil voi constata cã e prea dificil de întreţinut şi îl voi scurta, dar hei, nu a zis nimeni cã visele unei fete sunt raţionale.

De când mã ştiu, folosesc laptele Doina, pe care mi l-a recomandat mama, care îl foloseşte cam de când se ştie ea, asta însemnând…mult timp. Ȋl întrebuinţez atât ca demachiant cât şi cremã de mâini şi faţã. Tot de la Farmec folosesc şi cremã depilatoare, loţiune pentru plajã, lac de unghii şi dizolvant, deci am încrede în acest brand.


Eu şi pãrul meu vã pupãm şi vã spunem “pe data viitoare”!

Articol scris in cadrul concursului SuperBlog2013.

Sursa foto1: cinemarx.ro
Foto2: arhiva personala

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Proba 23. Tehnologia Philips, la picioarele tale

Imagine
Dicţionar de electrocasnice şi expresii sau Lucrurile fãrã de care nu pot trãi Filtru de cafea: acel obiect pe care îl vãd rar, pentru cã cel mai des îl utilizez cu ochii închişi de somn. Frigider : cuvânt ce provine din stomaticescul “mi-e foame” şi  este casa bunãtãţilor. Atunci când casa bunãtãţilor e goalã, şoarecii joacã pe masã. În acest caz şoarecele fiind livratorul de pizza. Aspirator : varianta scurtã a expresiei “mama, îmi faci şi mie curat în camera?” sursa Maşinã de spãlat : acel aparat de spãlat genţi, poşete şi pantofi. Probabil şi haine. sursa Oferteelectrocasnice :  veste bunã şi motiv pentru a achiziţiona un cuptor cu microunde şi un prãjitor de pâine. sursa  Robot de bucãtãrie : un robot care bucãtãreşte, nu? Nu? Grãtar : obiect des utilizat împreunã cu expresia ”de azi am intrat la regim!” sursa Fier de cãlcat : Obiect bun la casa omului, folosit pentru a întinde şi netezi haine. Uneori şi pã
Citiți mai multe

Proba 15. Cu sculele electrice potrivite, si tu poti fi un mester priceput!

Imagine
De când mã ştiu, am iubit natura. Unii îşi doresc vile, lux şi nşpe mii de plasme. Eu vreau o cabanã de lemn pe un deal, o grãdinã cu de toate şi mulţi copaci. Oamenii au uitat importanţa copacilor, eu nu. Fotografie din arhiva personala  În urmã cu aproape zece ani am plantat un stejar la ţarã şi eram atât de încântatã, de ziceai cã am luat Nobelul. Era o nuieluşã atât de fragilã, încât pãrea cã orice vânt îl poate rupe. Îi puneam apã şi vorbeam cu el: “sã te faci mare şi frumos, sã faci umbra în curte!”. Când eram mica, o ajutam pe bunica la treburi prin curte: dãdeam de mâncare la pui, sãpam florile cu sãpãliga, iar când se culegea via eram prima. O boabã mergea în coş, una în stomac. Când nu fãceam diverse treburi în curte, mã urcam în copaci, îmi juleam genunchii, înotam în Argeş, alergam, îmi juleam din nou  genunchii, dar eram tot timpul cu zâmbetul pe buze. Una dintre activitãţile mele preferate era sã merg desculţã pe pãmântul proaspât arat. Masaj la tãlpi mai
Citiți mai multe

Pãrându-mi rãu de adolescenţã

Imagine
Era o dung ă alb ă pe atunci r ă v ăş it ă în piezi ş dinspre arbori spre trotuare. Noi treceam alunecând pa ş ii no ş tri atingând clipele r ă t ă citoare. O, erai un om frumos, ş i sub ţ ire, foarte palid!… Printre ochii t ă i curgea un m ă nunchi de aripi albe, parc ă cineva pe sus cu o coas ă retezase din spinarea lui Iisus aripe melodioase… tu treceai mânjit pe aripi ş i cu pene ş i cu fulgi. Unde e ş ti tu cel de-atuncea unde fugi? Nichita Stãnescu- Pãrându-mi rãu de adolescen ţ ã Ȋ mi aduc aminte…Pe vremea aia, puteam alege sã fiu orice. Oricine. Mã complãceam ȋ n “nu ş tiu cine sunt, nu ş tiu ce vreau, nu ş tiu de ce trãiesc” pentru cã era o atitudine care mã atrãgea, atât, care ȋ mi sporea farmecul personal. Mã jucam cu toate chestiile dark, care pe ceilal ţ i ȋ i speriau de moarte. Eram mai liber ca acum. Acum nu pot fi decât eu. Deja mi-am desenat ni ş te coordonate, nu ş tiu dacã mai pot fi oricine mi-a ş propune.
Citiți mai multe